Boala nu e o cauza a suferintelor noastre. Este simptomul lor. Este expresia celor mai profunde conflicte ale noastre, de multe ori aflate in afara constiintei.
Cum apar conflictele interioare? In relatia cu ceilalti. Iau nastere in interactiunea cu persoanele semnificative din viata noastra , dar pot purta in ele si conflicte ale generatiilor anterioare. Devenim un fel de purtatori ai incarcaturilor emotionale nerezolvate ale stramosilor nostri. Verbal si non-verbal parintii si bunicii nostri ne transmit ceea ce ei nu au reusit sa rezolve.
Cum pot arata aceste conflicte? Un exemplu, foarte des intalnit, il reprezinta conflictul dintre tendinta fireasca, sanatoasa, de a-ti manifesta supararea sau furia, atunci cand iti sunt incalcate granitele, si tendinta de-a nu o simti, de-a o ingropa sub masca tristetii, a neputintei, a nepasarii si uneori chiar a jovialitatii si optimismului.
De ce isi ascund oamenii supararile? Pot fi multe motive: frica de consecinte: agresiune (verbala si fizica), abandon (in special emotional); programare parentala: „la noi in familie nu exista conflicte, nu este ok sa ne aratam emotiile” etc.; din loialitate inconstienta fata de familie (din dorinta de a nu fi exclus de catre aceasta) etc.
De cand ne nastem, purtam adevarate batalii in relatiile noastre. Batalia dintre simtirea noastra autentica si ceea ce ne este permis sa simtim si sa aratam in afara noastra. Lipsa validarii de catre mediul inconjurator a trairilor si emotiilor, inca din vremea copilariei, duce la disocierea si indepartarea de ele. Pe acest teren se dezvolta conflictele noastre interioare care pot fi foarte variate si nuantate.
Si chiar daca ele nu se afla in sfera constiintei, ele exista in noi. Si de acolo incearca sa-si faca drum spre recunoasterea si rezolvarea lor. Si calea o reprezinta afectiunile fizice, corpul nostru. El este emitatorul trairilor noastre, prin viata psihica, dar si receptorul lor. Legatura dintre psihic si boala este vizibila, nu poate fi negata. Si cu cat influentarea lor reciproca devine mai puternica, cu atat cercul vicios este mai greu de intrerupt.
In ”Trauma, atasament, constelatii familiale”, Franz Ruppert (psiholog si psihoterapeut) afirma ca oamenii, in proportie de 99,9% sunt identici genetic, adica poseda aceleasi aproximativ 35 000 de caramizi genetice. Modul in care se conecteaza si se deconecteaza genele este influentat de trairile sufletesti, chiar intr-un interval de timp de cateva minute.”Situatiile interumane percepute cu sistemele de celule nervoase ale celor cinci simturi sunt transformate continuu de creier in semnale biologice” care, la randul lor, ”au efecte asupra factorilor care decid daca o gena poate fi citita sau nu in lantul ADN”.*
Exista o relatie directa intre trairile sufletesti, intre emotii si sistemul imunitar si multi cercetatori vorbesc in prezent despre acest lucru. Lydia Temoshok a descoperit inca din 1992: ”cu cat reusea mai mult o pacienta bolnava de cancer sa isi exprime mania sau raspunsurile negative, cu atat avea mai mult limfocite in locurile unde se afla tumoarea pentru a-i face fata acesteia… In acelasi timp, atunci cand furia sau suferinta nu sunt exprimate sau nu sunt confruntate intr-o maniera constructiva, hormonii stresului care sunt generati – in special cortizolul – pot ramane in sistem. Asa cum stim, nivelurile ridicate de cortizol care sunt cronice pot submina raspunsurile imunitare.”**
Iata cum ar arata, o schema simpla a legaturii din psihic si boala:
Conflicte interioare → Trairi sufletesti →Reactii psihologice+Reactii biologice → Boala
(Ganduri) (Emotii) (alte ganduri) (sistemul imunitar) Simptom
Emotiile joaca un rol important in auto-reglarea organismului. Ele nu sunt intamplatoare, nu apar pentru ca asa sunt oamenii slabi prin natura lor, ci au un rol esential de reglare si aparare a organismului. Exprimarea emotiilor autentice este vitala supravietuirii noastre fizice (am spus emotii autentice pentru ca pot fi si emotii invatate).
Corpul este locul in care durerile si suferintele noastre devin palpabile. Si pana la aparitia bolilor grave, el da mai multe semnale ca ceva este in neregula, semnale care de obicei sunt ignorate si inlaturate cu medicamente. Nu spun ca uneori nu sunt necesare si medicamentele, pentru depasirea unui moment critic; cu ajutorul lor, mergem pe calea usoara si nu facem efortul de a afla si de a inlatura cauza principala.
In cazul unor emotii intense, violente, boala se poate declansa rapid, fara etape intermediare.
Blocarea, izolarea sau amortirea trairilor noastre nu reprezinta o solutie viabila, pe termen lung, pentru corpul nostru. Mai devreme sau mai tarziu, ele isi fac simtita prezenta sub diferite afectiuni fizice.
Atunci cand avem un disconfort interior e nevoie sa ne oprim asupra lui si sa intelegem ce il provoaca. Anihilarea simptomelor nu rezolva conflictul interior, ci doar il redirectioneaza pe un alt traseu sau ii da forta de a se manifesta si mai puternic.
Legatura dintre psihic si boala poate fi intrerupta prin aducerea la suprafata a conflictelor interioare si rezolvarea lor. Primul pas e sa accepti ca ele exista.
Daca ai probleme serioase de sanatate, unul din lucrurile pe care le poti face pentru tine e sa reflectezi asupra cauzei lor. Incearca perspective noi. Si in afara de ajutorul pe care il cauti la medicul specialist, exploreaza posibilitatea unui ajutor psihoterapeutic. Poate fi de mare folos.
*Trauma, atasament si constelatii familiale” – Psihoterapia traumei– Franz Ruppert, editura Trei, 2012
**Importanta iubirii – calea prin care afectiunea modeleaza creierul bebelusului – Sue Gerhardt (psihoterapeut psihanalitic), editura Dao Psi, 2004
Psihoterapeut București – Gabriela Ciucurovschi – Cabinet psihoterapie